Politica școlară este un set de așteptări stabilite, un set de reguli și principii, adoptate pentru a facilita guvernarea în cadrul unei școli. Politica școlară ar trebui să fie clară, accesibilă, transparentă și inteligibilă pentru părinți, personal și elevi. În plus, politica școlară trebuie să fie actualizată, ținând pasul cu cele mai bune practici (Efreom-Lieber & Lieber, 2010; Magor-Blatch, 2011). Absența unei politici duce la incoerența procesului decizional; în absența unor politici formale, organizațiile, personalul, elevii și părinții nu ar avea nicio îndrumare cu privire la modul în care să ia decizii adecvate și coerente.
Oricât de importantă ar fi, politica școlară nu este de sine stătătoare. Este un instrument auxiliar care este utilizat pentru a asigura îndeplinirea scopului general al școlii. Acest scop a fost întotdeauna, în esență, același: să le ofere tinerilor lucrurile de care au nevoie pentru a se dezvolta într-un mod ordonat și secvențial și a deveni membri ai societății (Dewey, 1934). Astfel, scopul școlii este de a oferi copiilor oportunități pentru a se dezvolta. În consecință, politica școlară trebuie, prin urmare, să se adreseze nevoilor copilului.
Abordarea nevoilor copilului nu este însă ceva limitat la etică și cu siguranță nu este caritate. Este o obligație legală care derivă din convențiile internaționale, în special din Convenția ONU privind drepturile copilului (UNCRC) din 1989. Politica școlară ar trebui să fie elaborată în raport cu articolele Convenției ONU privind drepturile copilului și ar trebui să examineze dacă toate procesele și procedurile aderă la articolele relevante.
|
Nediscrimiarea (Articolul 2) |
Spre cele mai bune interese ale copilului (Articolul 3): |
Dreptul la viață, la supraviețuire și la dezvoltare (articolul 6): |
|
|
|
Un accent deosebit este pus pe opiniile copilului (articolul 12): Copilul ar trebui să fie liber să aibă opinii în toate problemele care îl privesc, iar opiniile ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător “în funcție de vârsta și maturitatea copilului”.
Ideea care stă la baza acestui principiu este că copilul are dreptul de a fi ascultat și de a i se lua în serios ideile.
|
Punctul de vedere al copilului (articolul 12) |
|
Cum putem schimba politicile școlare în beneficiul elevilor, pentru a promova sănătatea și siguranța și pentru a îmbunătăți sistemul școlar?
Vedeți videoclipul de mai jos și vizitați Community Tool Box (Cutia cu instrumente comunitare) a Centrului pentru sănătate și dezvoltare comunitară de la Universitatea din Kansas pentru a afla cum.