Subcapitolul 5 Cine protejează drepturile copilului? Rolul organismelor independente
Protecția drepturilor copilului – cu alte cuvinte, protecția copilului – cuprinde un ecosistem de:
- guvernamental
- neguvernamentale
- și autorități independente
care, în mod ideal, cooperează spre interesul superior al copilului (articolul 3 din UNCRC).
Un copil, indiferent de vârsta sa, are dreptul de a denunța / raporta și acesta este un fapt care nu ar trebui niciodată ignorat sau înstrăinat.
Acest lucru este important de luat în considerare, deoarece multe părți interesate cer adesea consimțământul sau confirmarea părinților de la copiii care raportează lipsa de respect, abuzul sau orice fel de încălcare a drepturilor lor.
Campanii și inițiative internaționale semnificative ții pentru drepturile copilului încearcă să sensibilizeze cu privire la cele de mai sus. De exemplu:
- campania internațională ”Rupeți tăcerea” împotriva mutilării genitale feminine (care are loc, în principal, în copilărie) desfășurată de Fundația ”There Is No Limit”.
- ”Step Up, Speak Up! ”, campanie realizată de ”Childnet” pentru a crea resurse, îndrumări și informații pentru profesioniști în vederea sensibilizării cu privire la hărțuirea sexuală online în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani și pentru a crește numărul de sesizări.
- Campania ”Speak up for your Rights”’ (Vorbește pentru drepturile tale) a UNICEF pentru ”a-ți ridic vocea în legătură cu ceea ce simți, gândești și ai nevoie pentru a-ți exercita drepturile”.
În UE, pe lângă poliție, asistență socială și alte agenții de aplicare a legii sau de intervenție instituțională, există și alte organisme specializate în protecția drepturilor copilului. De exemplu:
- Ombudsmanul pentru copii: Primul mediator pentru copii a fost înființat în Norvegia în 1981. Potrivit Rețelei internaționale pentru drepturile copilului ”rolul unui mediator pentru copii este de a:
- să promoveze și să protejeze drepturile și interesele copiilor
- Îmbunătățirea accesului la drepturile existente
- Promovarea recunoașterii drepturilor omului care nu sunt încă încorporate în legislație sau în practică
Diferite țări au sisteme diferite, astfel încât poate exista fie un ombudsman separat pentru comisarul pentru drepturile copilului, fie puncte focale pentru drepturile copilului care există în cadrul comisiilor generale pentru drepturile omului sau al birourilor de ombudsmani.”
Este extrem de important să vă informați elevii despre existența unui Ombudsman în țara dumneavoastră – sau chiar a altor organisme independente suplimentare care protejează drepturile copiilor. Familiarizarea elevilor cu aceste organisme le facilitează raportarea sau ajutarea unui alt copil sau a unui alt membru al familiei lor să raporteze. Iată o listă a mediatorilor pentru copii cunoscuți în țările parteneriatului ARISE:
- Slovenia: Ombudsmanul pentru drepturile omului RS este responsabil, printre altele, și de drepturile copilului.
- Cipru: Comisarul pentru drepturile copilului este organismul independent specializat în drepturile copilului din țară.
- Grecia: Biroul Ombudsmanului din Grecia găzduiește Ombudsmanul adjunct pentru copii (“Συνήγορος του Παιδιού”).
- Portugalia: Ombudsmanul portughez-ENNHRI ”este atent, printre alte aspecte, la îndeplinirea drepturilor […] copiilor”’.
- România: Ombudsmanul român (”’Avocatul Poporului”’, însemnând literal ”Avocatul Poporului”), în conformitate cu Legea nr. 35/1997, este, de asemenea, responsabil pentru drepturile copilului.